Istoria jeansilor, Stiinta Cultura Generala

Jeansii erau facuti initial din dril, o tesatura deasa si groasa din fire de bumbac, aparuta la Nîmes, in Franta. Materialului i s-a dat culoare cu ajutorul unor coloranti indigo puternici iar modul de tesere conferea stofei o suprafata exterioara dura si inchisa la culoare, cu un revers mai moale si deschis la culoare.

La mijlocul secolului al XIX-lea, cand americanii au invadat Coasta de Vest in cautare de aur, Levi Strauss si-a dat seama de necesitatea unor pantaloni duri, rezistenti si practici. Astfel a creat jeansii pentru a acoperi nevoile acestei nise de piata.

In urmatorii 100 de ani, jeansii au fost exclusiv imbracaminte de munca, dar la mijlocul anilor 1950 ei au fost popularizati in filme precum Jailhouse Rock cu Elvis Presley, in care detinutii dansau in fata unei audiente de adolescenti imbracati in jeansi mulati pe corp.

La mijlocul anilor 1960 deja era o regula ca toti adolescentii sa poarte jeansi Levis originali; pentru a fi mulati, ei erau potriviti dupa corp fiind purtati uzi, astfel incat sa intre la apa exact cat era nevoie.

Cu zece ani mai tarziu, creatorii de moda cu nume mari au reactionat la idee si au produs jeansi bine croiti in varietati imense de lungimi de picioare, dimensiuni ale coapsei si circumferinte ale taliei.

Ei au introdus noi tesaturi elastice pentru ca produsele lor sa se muleze pe corp. Astfel jeansii s-au transformat din salopete in articol de imbracaminte de moda esential pentru timpul liber.